Tu n-ai habar cât de frumoasă eşti
Nici eu nu te-aş putea nicicum descrie
Mirată ca un fulg de păpădie
Purtat prin cer de aripi îngereşti
În palme să te prind aş vrea să pot
Şi să îţi suflu aer cald pe gene
Cu buzele-mi să te măsor, alene
Şi să te-nchid în ochii mei de tot
Să te adorm şi-n somnul tău de prunc
Să vină spiriduşii să-ţi slujească
Sub sânul stâng, o insulă să-ţi crească
Şi un ocean în care să m-arunc
Tu n-ai habar că te visez mereu
Chiar şi atunci când suntem împreună
Că nu mă satur, că nu mă satur să aud cum sună
Sărutul tău, lângă sărutul meu
Tu n-ai habar cât de frumoasă eşti
Iar mie vorbele îmi sunt sărace
În mine un nor de fluturi se desface
Şi te iubesc, şi te iubesc ca-n vechile poveşti